Gand si cantec
Mari taine stau la temelia acestei lumi. Arta se întovărășește cu metafizica pentru a întregi cunoștințele omului despre viață. Tot ce cade dincolo de senzație, de percepție și rațiune este obiect de artă. Tot ceeace străjue la poarta vieții ca lumini prea tari pentru ochiul omului este câmp de experiență și încântare artistică. Adevărata operă de artă este isvorîtă din această nevoe de legătură cu elementele necunoscute ale lumii și se împlinește din substanța lor. Artistul este un magician, un preschimbător de metale prețioase în tainele și umbrele adânci ale lumii.
Oricât de mari dimensiuni ar căpăta știința, arta nu poate pieri, așa cum nu poate pieri nici filosofia pentrucă are un rost propriu, are un destin al ei. Cuprinsul său este deosebit de acela al științei. Arta este o activitate firească și originară a omului. (...)
Poesia începe cu cântecul interior. Omul în fața existenței pus să dea seamă de tot ce-l înconjoară, văzute și nevăzute, distinge , judecă, analizează, ierarhizează, încearcă să formuleze. Niciodată însă nu poate să cuprindă întregul, nu poate prinde firul și înțelesul desăvârșit al lucrurilor. Gândul său căutător, dincolo de aparențe, se învălue cu frumuseți și taine nepătrunse și astfel se simte purtat pe undele sonore ale cântecului care inundă întreaga sa ființă spirituală ca și lucrurile de pretutindeni. Gândul se transformă în cântec interior și cântecul se întoarce spre gând pentru a putea ieși la lumina vieții și a întruchipării, taină din taină nețărmurită.
Când sufletul omului veghetor este împovărat de tainele adânci ale existenții, gândul său nu mai ia chip statornic în noțiuni sau idei generale, ci se preschimbă în cântec, în farmec. În acest fel poesia și arta în genere este cântec: în înțeles de încântare. Gândul cântec interior nu mai poate fi suflat prin cuvinte de rând; el își caută o haină proprie, ieșită din meșteșug propriu, realizat după legi cari îi aparțin în întregime ca o existență din ordinea naturală.
Așa ia naștere poesia și se manifestă ca operă artistică: de la cântecul interior la cântecul farmec, încântare.
