Maramureșul

redactor / Remus Brihac
dtp / Remus Brihac
anul apariţiei / 2012
format / 14,5x20,5 cm
copertă / carton 280gmp
hârtie / offset 70gmp
număr de pagini /
ISBN / 978-606-8195-27-8
preţ / 13.00Comandă carteDescarcă PDF

Maramureşul, ţinut românesc de graniţă a suferit în decursul vremilor diferite dominaţii ceea ce a făcut ca hotarele sale politice să aibă un caracter schimbător. Judecat însă din punct de vedere geografic şi etnic, Maramureşul are o unitate precis determinată şi închide în hotarele sale o adevărată ţară românească. Am putea afirma mai mult: Maramureşul privit din punct de vedere etnic trece peste hotarele sale naturale, ceea ce dovedeşte cât de mult ne aparţine şi cine au fost primii stăpânitori ai pământului său. Nume de munţi şi de ape ca Şoimul, Basaraba, Pietrosul,răspândite până în inima unor ţinuturi care azi nu ne mai aparţin, arată cât de străvechi sânt aşezările româneşti în aceste regiuni.

Dacă privim aspectul etnografic al Maramureşului, sântem de la început izbiţi de profunda asemănare, cu celelalte ţinuturi româneşti. Arta şi meşteşugul, fie că este ţesătură sau lucrare în lemn, exprimate în obiecte ca troiţa, poarta, casa, costumul, (cu note caracteristice atât de vechi) uneltele din gospodărie, toate exprimă aceeaşi îndemânare,aceeaşi tradiţie, acelaş suflet românesc. Limba şi literatura, cântecul, mitologia atât de frumos şi bogat produse aici, ne face să simţim acelaş isvor etnic naţional.

Mai mult chiar structura satelor, aşezarea lor, drumurile şi întreg ansamblul de viaţă regională, aduc mărturii pentru aceeaşi origine şi manifestare românească.Dacă cercetăm mai îndeaproape viaţa satelor maramureşene, călătorim fără voia noastră în adâncurile istoriei poporului românesc.

Sate ca Săpânţa - menţionat la 1373, Cuhea de unde a pornit voievodul Dragoş descălecătorul Moldovei, Vadul sau Ieudul cu aceleaşi adânci memorii locale şi multe altele, sânt tot atâtea documente vii ale istoriei românilor, ce ne duc în trecutul îndepărtat, dincolo de documentul scris.

Maramureşul ţinut de descălecători şi întemeietori de ţară păstrează şi azi neştirbit şi neprefăcut un trecut românesc din cele mai sigure şi înălţătoare. Aceasta se poate vedea bine şi dincolo de aspectul etnografic, dincolo de documentul istoric scris se pot vedea şi acum în inima, în conştiinţa oamenilor din partea locului. Ţăranii de azi sânt descendenţii nobililor de ieri, calitate încă vie în viaţa lor atât de aspră. Există o mândrie şi o dârzenie isvorâtă din conştiinţa descendenţii lor nobile şi voievodale. Maramureşenii trăiesc o tradiţie a istoriei locale, tradiţie care îi hrăneşte şi-i face stăpâni pe ei înşişi.

Maramureşul de azi este o ţară românească milenară, este un produs al pământului şi istoriei locale peste care a trecut necontenita încercare a popoarelor venite de aiurea, fără ca să poată să-i distrugă fiinţa. Prinşi de îndelungă vreme între două neamuri străine, slavii şi maghiarii, maramureşenii au suferit, au sărăcit, dar n-au căzut; ei au şi azi o profundă conştiinţă locală şi naţională, au o nesfârşită putere de a înfrunta noile stăpâniri străine, fără murmur,fără revoltă, ci numai cu dârzenie şi credinţă. Conștiinţa de băştinaşi, de oameni aparţinând unei rase curate, unui neam de cea mai nobilă spiţă, neam românesc încărcat de toate drepturile şi darurile vremurilor, îi face să treacă cele mai grele cumpene şi să învingă durerile, care oricât de des le-ar veni, le socotesc trecătoare; esențialul: românitatea şi românismul sânt permanente. /Ernest Bernea/